Teorie versus practica creativă
Cum creativitatea, educaţia şi arta dau formă economiei moderne.
“La un moment dat a trebuit să renunţ la educaţia mea pentru a mă duce la şcoală”,spunea cineva. Şcoala acţionează acolo unde creativitatea îşi găseşte sfârşitul. Să fie asta oare problema sistemului educaţional de pretutindeni?Şcolile de gândire ale ultimilor ani s-au concentrat în jurul acestei dezbateri “Creativitate sau educaţie după metodele old-school?”. Balanţa tinde să încline în favoarea cultivării creativităţii de vreme ce argumentele în acest sens sunt puternice. Unul dintre aprigii susţinători ai ideii, Sir Ken Robinson, este de părere că sistemul educaţional modern ucide creativitatea înnăscută făcând din noi mai degrabă buni cunoscători în diferite domenii decât mânaţi de gândire creativă în ceea ce facem. Spusele lui nu fac decât să întărească opinia generală încă nerostită în România: Societatea modernă are nevoie de forţă de muncă flexibilă, adaptabilă şi puternic creativă. Astfel, se simte necesitatea unui sistem de educaţie care să dezvolte aceste calităţi în beneficiarii lui.
Tinerii, departe de a fi stimulaţi spre a-şi specula energia şi curiozitatea, sunt ignoraţi sau chiar stigmatizaţi pentru greşelile lor, cu consecinţe nefericite pentru societate sau piaţa muncii. Dacă nu eşti pregătit să greşeşti, nu vei produce niciodată ceva original. Ori într-un sistem în care o greşeală este cel mai rău lucru pe care l-ai putea face, încercările sunt reduse până la zero. Picasso era de părere că orice copil e artist. Problema era să nu-şi piardă această abilitate pe măsură ce se maturizează.
“Prin educaţie, am ajuns să îndepărtăm oamenii de simţul lor creativ”, spunea Robinson, transmiţând astfel un mesaj de rezonanţă puternică. Şi, contrar ideii preconcepute, creativitatea nu priveşte doar medii precum arta sau designul, ci este specifică oricărei activităţi ce implică inteligenţa umană. Cu atât mai mult se simte, deci, nevoia unui suflu nou în modelul românesc de educaţie.
Deşi clişeic, se înţelege că schimbarea stă în noile decizii ce vor fi bazate pe înţelegerea lucurilor simple care stau la baza societăţii actuale. Poate că e nevoie de doar o mână de oameni open-minded pentru ca, în sfârşit, creativitatea să-şi găsească libertatea care i se cuvine.
